verdecrud

"Dacǎ nu s-ar fi inventat hârtia, probabil cǎ astǎzi am fi imprimat contracte pe frunze de papirus şi am fi citit Kafka pe suluri din pergament. Cred cǎ hârtia meritǎ din plin ovaţiile noastre şi mai ales sǎ fie tratatǎ cu mai multe menajamente.
Hârtia se fabricǎ din celulozǎ, pricipala componentǎ a pereţilor celulei vegetale şi un delicios carbohidrat apreciat de ierbivore. Oamenii nu o pot digera însǎ fibrele vegetale cu care ne îmbie nutriţioniştii, pentru reglarea tranzitului intestinal, nu sunt altceva decât celulozǎ. Cu cât fibrele de celulozǎ sunt mai lungi cu atât hârtia este mai de calitate. Rǎşinoasele au fibre de trei ori mai lungi decât foioasele şi furnizeazǎ o hârtie mai rezistentǎ, care poate fi reciclatǎ de mai multe ori. Totuşi hârtia nu se poate recicla la infinit, pentru cǎ la fiecare reprocesare fibrele se scurteazǎ, iar calitatea produsului final scade. Aceleaşi fibre pot fi refolosite cam de cinci ori, iar pe mǎsurǎ ce “îmbǎtrânesc” sunt amestecate cu fibre virgine pentru un rezultat mulţumitor. "
(fragment din: http://www.verdecrud.ro/articol-ro-titlu-%C3%8Entoarce-foaia:-recicleaz%C4%83-h%C3%A2rtie!-id157.html )

În ultimele săptămâni au apărut declaraţii uluitoare ale unor politicieni europeni proeminenţi, cum ar fi José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene şi Gordon Brown, prim-ministrul Marii Britanii, pentru care atunci când noi toţi dormeam, organismele modificate genetic (OMG) au devenit subit o tehnologie miraculoasă. Toţi ne confruntăm cu actuala criză alimentară. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) spune că 37 de ţări din lume suferă deja de pe urma diminuării resurselor alimentare sau foametei. De la începutul anului, preţul orezului a crescut semnificativ, conducând ţările exportatoare de la exacerbarea trend-ului prin interzicerea propriilor exporturi de orez. Grâul, porumbul, soia – preţurile tuturor mărfurilor agricole sunt în creştere. Efectele sunt simţite chiar şi la producţiile de sorg şi orz. Care sunt condiţiile care conduc la această răbufnire a preţurilor alimentelor? Preţul petrolului; efectele schimbărilor climatice asupra tiparelor vremii care, printre alte fenomene meteo, conduc la secetă în Australia şi inundaţii în SUA; promovarea iraţională a producţiei biocombustibililor din plante pentru alimente; comerţ dăunător care a slăbit producţia agricolă şi capacitatea de stocare a multor ţări în curs de dezvoltare. Cum profită Monsanto, liderul în industria OMG, de această situaţie de criză? Bine merci, folosind orice oportunitate pentru a stoarce ultimul dolar din buzunarele fermierilor pe măsură ce preţurile mărfurilor cresc. Preţul de vânzare al erbicidului criminal glifosat semnat Monsanto s-a dublat de la începutul anului în SUA. Ca să fim corecţi şi alţi furnizori participă la creşterea preţurilor – fertilizatorii au fost scumpiţi mai bine de două ori în acest sezon...............................................

autor: Gabriel Paun
sursa: www.verdecrud.ro